Svetlana Alexievici

Svetlana Alexandrovna Alexievici (în rusă Светлана Александровна Алексиевич; în belarusă Святлана Аляксандраўна Алексіевіч, cu alfabet Łacinka: Sviatlana Aliaksandraŭna Aleksievič; n. , Stanislav, RSS Ucraineană, URSS) este o jurnalistă, ornitologă și scriitoare belarusă, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură 2015 „pentru scrierile ei polifonice, memorial al suferinței și curajului în epoca noastră”.[30]
După ce tatăl ei a fost demobilizat din armată, familia – tatăl bielorus și mama ucraineană – s-a stabilit în Bielorusia, unde părinții au lucrat ca profesori la sat. A studiat jurnalismul la Minsk, considerând facultatea de profil drept lucrul „cel mai apropiat de o școală de scriere“. După absolvire, a lucrat în redacții din provincie și apoi din capitală.[31]
Prima ei carte, compusă din mărturiile unor oameni care și-au părăsit locurile natale, a fost retrasă din librării de autorități. Următoarea apariție, Războiul nu are chip de femeie (1985), publicată simultan la Moscova și la Minsk, are la bază interviuri cu femeile care au luptat în Armata Roșie în Al Doilea Război Mondial și a reprezentat o ieșire din cadrele mitologiei sovietice din epocă. Soldații de zinc Arhivat în , la Wayback Machine. (1990) cuprinde mărturii ale militarilor sovietici care au participat la războiul dus de URSS în Afganistan (1979–1989). În 1997 a publicat Rugăciune pentru Cernobîl, rezultat al unei documentări începute în 1986, imediat după accidentul nuclear din Ucraina.[32]
În ceea ce privește cartea Războiul nu are chip de femeie, inspirația inițială a cărții a fost un articol pe care Alexievici l-a citit în presa locală de la Minsk în anii 1970, despre petrecerea de pensionare a unui contabil de la o fabrică auto locală, un lunetist decorat care a ucis 75 de germani în timpul războiului. După acel prim interviu, a început să caute femei veterane de război în întreaga Uniune Sovietică. Un milion de femei sovietice au slujit pe front, dar nu se regăseau în narațiunea oficială de război.[33] În cadrul aceluiași interviu pentru The Guardian a afirmat că „Înainte de această carte, singurul personaj feminin din literatura noastră de război era asistenta care îmbunătățea viața unui locotenent eroic. Dar aceste femei erau înfundate în murdăria războiului la fel de profund ca și bărbații”.
În 2000 din cauza persecuției suferite în timpul regimului lui Aleksandr Lukașenko a părăsit Belarusul, a revenit pentru o vreme la Minsk în 2013, fiind nevoită să emigreze din nou în septembrie 2020, când s-a stabilit în Germania.[34]
Referitor la opera sa, scriitoarea mărturiseșteː "Investighez viața pentru observații, nuanțe, detalii. Interesul meu nu este pentru evenimentul în sine, nu războiul, nu Cernobîlul, nu sinuciderea ca atare. Mă interesează ce se întâmplă cu ființa umană, dincolo de timpul nostru. Cum se comportă și cum reacționează omul."[35]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Kto jest kim w Białorusi (în poloneză). Tradus de Васіль Сегень. Białystok: Q14266181[*]. . p. 14. ISBN 83-913780-0-4. LCCN 2001333443. OL 3993913M. Wikidata Q14265955.
- 1 2 3 4 Hienadź Paszkou (). „Алексіевіч Святлана Аляксандраўна”. Беларуская энцыклапедыя: У 18 т. Т. 1: А — Аршын (în belarusă). 1. Minsk. p. 243. ISBN 985-11-0036-6. Wikidata Q17428485.
- 1 2 3 4 „Алексіевіч Святлана Аляксандраўна”. Энцыклапедыя гісторыі Беларусі ў 6 тамах. Том 1 (выданне 1) (în belarusă). Minsk: Belarusian Petrus Brouka Encyclopedia[*]. . p. 100. ISBN 5-85700-074-2. LCCN 95167319. OL 21391005M. Wikidata Q14271884.
- ↑ Andrew Bell. „Svetlana Alexievich” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ↑ „Svetlana Alexievici”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Svetlana Alexievici” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Svetlana Alexievici”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ „Аб аўтарах”. capitol: Аб аўтарах (în belarusă). . p. 249. ISBN 83-89406-77-2. OCLC 124062851. OL 47918888M. Wikidata Q20640582.
- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Svetlana Alexievici” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Kto jest kim w Białorusi (în poloneză). Tradus de Васіль Сегень. Białystok: Q14266181[*]. . p. 15. ISBN 83-913780-0-4. LCCN 2001333443. OL 3993913M. Wikidata Q14265955.
- ↑ http://alexievich.info/premiiRu.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.friedenspreis-des-deutschen-buchhandels.de/die-preistraeger/2010-2019/swetlana-alexijewitsch. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Białoruska pisarka zdobyła nagrodę Angelusa”.
- ↑ „Tucholskypriset”. Swedish PEN Club[*]. Accesat în .
- ↑ „Oxfam Novib/PEN Award for Freedom of Expression”.
- ↑ „Nagroda im. Kapuścińskiego dla Aleksijewicz i Czecha”.
- ↑ „Trzeci komunikat Jury Nagrody im. Ryszarda Kapuścińskiego za Reportaż Literacki”.
- ↑ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/2015/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ http://masterdataapi.nobelprize.org/2.0/laureate/924. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Czasy Secondhand”.
- ↑ https://www.differenceday.com/award/winners/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.dw.com/ru/nobelevskaja-laureatka-aleksievich-poluchila-odnu-iz-vysshih-nagrad-germanii/a-57894509. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.bundespraesident.de/SharedDocs/Reden/DE/Frank-Walter-Steinmeier/Reden/2021/06/210615-OV-Alexijewitsch.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.unige.ch/communication/communiques/2017/cdp041017. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.ucm.es/svetlana-alexievich. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.daad.de/en/alumni/gallery/portrait/swetlana-alexijewitsch/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.bookcritics.org/past-awards/2005/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „3CatInfo”. Wikidata Q135792871. Accesat în .
- ↑ Svenska Akademien: Comunicat de presă (accesat la 8 octombrie 2015)
- ↑ „Svetlana Aleksievici”. Humanitas. Accesat în .
- ↑ „Svetlana Aleksievici”. Humanitas. Accesat în .
- ↑ „Svetlana Alexievich: 'After communism we thought everything would be fine. But people don't understand freedom'” (în engleză). the Guardian. . Accesat în .
- ↑ Liberă, Serviciul Belarus/ Radio Europa (), „„Este un război perfid" | Laureata premiului Nobel, scriitoarea Svetlana Aleksievici despre Rusia și Belarus”, Radio Europa Liberă, accesat în
- ↑ „Cine este Svetlana Alexievich, câştigătoarea Nobelului pentru Literatură de anul acesta”. adevarul.ro. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Svetlana Alexievich's website Arhivat în , la Wayback Machine. - Contains biography, bibliography and excerpts.
- Biography at the international literature festival berlin Arhivat în , la Wayback Machine.
Interviuri
[modificare | modificare sursă]- "The Guardian, A Life In..." , Interview by Luke Harding, April 2016
- "A Conversation with Svetlana Alexievich", Dalkey Archive Press
- Between the public and the private: Svetlana Aleksievich interviews Ales' Adamovich Canadian Slavonic Papers/ Revue Canadienne des Slavistes
Fragmente
[modificare | modificare sursă]Articole despre Svetlana Alexievich
[modificare | modificare sursă]- "The Truth in Many Voices" Timothy Snyder, NYRB, October 2015
- "The Memory Keeper" Masha Gessen, The New Yorker, October 2015.
- A conspiracy of ignorance and obedience, The Telegraph, 2015
- Svetlana Alexievich: Belarusian Language Is Rural And Literary Unripe Arhivat în , la Wayback Machine., Belarus Digest, June 2013
- Belarusian Nobel laureate Sviatlana Alieksijevič hit by a smear campaign Arhivat în , la Wayback Machine. Belarus Digest, July 2017
Articole academice despre lucrările Svetlanei Alexievici
[modificare | modificare sursă]- Mothers, father(s), daughter: Svetlana Aleksievich and The Unwomanly Face of War Angela Brintlinger
- “No other proof”: Svetlana Aleksievich in the tradition of Soviet war writing Daniel Bush
- Mothers, prostitutes, and the collapse of the USSR: the representation of women in Svetlana Aleksievich’s Zinky Boys Jeffrey W. Jones
- Svetlana Aleksievich’s Voices from Chernobyl: between an oral history and a death lament Anna Karpusheva
- The polyphonic performance of testimony in Svetlana Aleksievich’s Voices from Utopia Johanna Lindbladh
- A new literary genre. Trauma and the individual perspective in Svetlana Aleksievich’s Chernobyl'skaia molitva Irina Marchesini
- Svetlana Aleksievich’s changing narrative of the Soviet–Afghan War in Zinky Boys Holly Myers
Altele
[modificare | modificare sursă]- Lukashenko's comment on Alexievich (1''12 video, in Russian, no subtitles)
- Svetlana Alexievich at Goodreads
- Svetlana Alexievich Quotes With Pictures Arhivat în , la Wayback Machine. at Rugusavay.com
- Apariții pe C-SPAN
- Nașteri în 1948
- Nașteri pe 31 mai
- Scriitoare bieloruse
- Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură
- 2015 în literatură
- Bieloruși în viață
- Scriitori de limbă rusă
- Scriitoare din secolul al XX-lea
- Scriitoare din secolul al XXI-lea
- Oameni asociați cu accidentul nuclear de la Cernobîl
- Femei laureate ale Premiului Nobel
