Sindromul picioarelor neliniștite
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în aprilie 2021 |
| Acest articol este scris parțial sau integral în limba engleză. Puteți contribui la Wikipedia prin traducerea lui sau chiar și a altora care v-ar putea interesa. |
| Sindromul Wittmaack-Ekbom | |
Model de somn al unei persoane cu sindromul picioarelor neliniștite (roșu) comparativ cu un model de somn sănătos (albastru) | |
| Specialitate | Medicina somnului |
|---|---|
| Factori de risc | Low iron levels, kidney failure, Parkinson's disease, diabetes mellitus, rheumatoid arthritis, pregnancy, certain medications[1][2][3] |
| Simptome | Unpleasant feeling in the legs that briefly improves with moving them[1] |
| Complicații | Daytime sleepiness, low energy, irritability, sadness[1] |
| Debut | More common with older age[4] |
| Metodă de diagnostic | Based on symptoms after ruling out other possible causes[5] |
| Tratament | Lifestyle changes, medication[1] |
| Medicație | Levodopa, dopamine agonists, gabapentin[2] |
| Frecvență | 2.5–15% (US)[2] |
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9 | 333.94 |
| ICD-10 | G25.8 |
| ICD-9-CM | 333.94[6][7] 333.99[7] |
| OMIM | 102300 |
| DiseasesDB | 29476 |
| MedlinePlus | 000807 |
| Patient UK | Sindromul Wittmaack-Ekbom |
| MeSH ID | D012148[7] |
| Modifică date / text | |
Sindromul picioarelor neliniștite (restless legs syndrome - RLS) sau sindromul Wittmaack–Ekbom este o afecțiune neurologică ce se caracterizează prin dorința permanentă de a mișca picioarele, mai ales în momentele de relaxare și spre orele nopții, alături de furnicături și mâncărimi în partea inferioară a acestora (rar durere). Deși în mod normal afectează membrele inferioare, ea se poate manifesta și la nivelul mâinilor sau a trunchiului. Mișcarea părților corpului implicate furnizează o alinare temporară.
Care anume este cauza acestei boli este greu de spus (în peste 60% din cazuri ea fiind transmisibilă genetic), însă monitorizarea activității cerebrale a persoanelor ce suferă de RLS, precum și rezultatele autopsiilor efectuate după moartea unora dintre ei, au dus la corelarea sindromului cu un nivel scăzut de dopamină.
Schema terapeutică medicamentoasă în cazul sindromului Wittmaack-Ekbom implică utilizarea agoniștilor dopaminergici:
- Requip®, Rolpryna® (ropinirolum) a fost aprobat în 2005 SUA de către FDA (Food and Drug Administration) pentru tratamentul RLS, după ce cu aproape 10 ani în urmă fusese introdus în terapeutica bolii Parkinson
- Mirapexin®, Ritmorest®, Sifrol®, Axalanz® (pramipexolum) au primit recomandare pozitivă din partea EMA (European Medicine Agency) pentru aceleași indicații terapeutice
- Neupro® (rotigotinum) a fost aprobat în 2007 de către EMA nu doar pentru stadiile avansate ale bolii Parkinson, ci și pentru RLS
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 „What Is Restless Legs Syndrome?”. NHLBI. . Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 3 Ramar, K; Olson, EJ (). „Management of common sleep disorders”. American Family Physician. 88 (4): 231–8. PMID 23944726.
- ↑ „What Causes Restless Legs Syndrome?”. NHLBI. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Who Is at Risk for Restless Legs Syndrome?”. NHLBI. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „How Is Restless Legs Syndrome Diagnosed?”. NHLBI. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „sindromul picioarelor neliniștite” (în engleză). en[*]. . Wikidata Q5282129. Arhivat din original la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor). Accesat în . - 1 2 3 „Monarch Disease Ontology release 2018-06-29” (ed. 2018-06-29). . Wikidata Q55345445. Accesat în .