Regiunea Samara

Самарская область

— regiune a Rusiei^[1] și subiect federal al Rusiei —

Regiunea Samara (2008)

Drapel

Stemă

Regiunea Samara (Rusia)

Poziția geografică în Rusia

Coordonate: 53°27′N 50°27′E / 53.45°N 50.45°E

Țară

Rusia

District

Volga

Atestare

5 decembrie 1936

Reședință

Samara

Guvernare

- Primar

Vyacheslav Fedorishchev[*] (Rusia Unită)

Suprafață

- Total

53.600 km²

Populație (2021)

- Total

3.172.925 locuitori

- Densitate

58,36 loc./km²

Fus orar

ora Samarei[*]

Prezență online

site web oficial

GeoNames

OpenStreetMap relation ID

Poziția localității Regiunea Samara

Regiunea Samara (în rusă Самарская область) este un Subiect federal din Rusia,situat în Districtul Federal Volga. Cel mai mare oraș și centrul administrativ este orașul Samara, cu peste 1 milion de locuitori. Din 1935 până în 1991, regiunea a fost numită Oblastul Kuybyshev. Conform recensământului din 2021, Regiunea Samara are o populație de 3.172.925 locuitori^[2], în scădere față de cel din 2011.

Se învecinează cu Tatarstan la nord, cu Regiunea Orenburg la est, cu Kazahstan la sud, cu Regiunea Saratov la sud-vest și cu Regiunea Ulianovsk la vest.

Este situat în 3 zone peisagistice naturale: zona forestieră (păduri de conifere și foioase), a cărei bază este pădurile de pin-stejar, pădurile de pin și pădurile de foioase cu participarea stejarului și arțarului. Molidul li se alătură ocazional. Zonele din taiga de sud se găsesc pe coasta regiunii. Zona de silvostepă ocupă regiunile centrale ale regiunii și este reprezentată de o combinație de zone de păduri foioase, cel mai adesea stepe de stejar și luncă. În aceste păduri se găsesc căprioare roșii, căprioare, elani și uneori urși. Sudul regiunii este ocupat de stepe formate din typchak și salvie.

Istorie

Regiunea Samara conține o succesiune remarcabilă de culturi arheologice din anii 7000 î.Hr. până în 4000 î.Hr. Aceste situri au dezvăluit cea mai veche ceramică din Europa (din cultura Elshanka), cea mai veche înmormântare a cailor din lume și semne de adorare a cailor^[3] (cimitirul Syezzheye al culturii Samara) și cele mai vechi kurgani asociați cu indo-europenii (Alocate culturii Khvalynsk).

Localități

Loc	Oraș	Nume rus	Suprafață	Densitate	Populație (2010)	Populație (2021)	Creștere
1	Samara	Самара	541,4 km²	2.140,4/km²	1.164.685	1.173.925	+0,74%
2	Toliatti	Тольятти	314,4 km²	2.339/km²	719.632	684.709	-4,85%
3	Sîzran	Сызрань	117 km²	1.363,9/km²	178.750	165.725	-7,29%
4	Novokuibîșevsk	Новокуйбышевск	86 km²	1.114,67/km²	108.438	98.306	-9,34%
5	Chapayevsk	Чапа́евск	187,49 km²	374,54/km²	72.692	70.228	-3,39%
6	Jiguliovsk	Снежинск	60,8km²	798,7 5/km²	55.565	50.466	-9,18%
7	Otradnîi	Отрадный	53,6 km²	~4.600/km²	48.356	46.984	-1,6%
8	Kinel	Кинель	36,75 km²	989,3/km²	34.491	36.729	+5,3%
9	Pohvistnevo	Похвистнево	64,5 km²	423/km²	28.169	27.333	-3,8%
10	Okteabrsk	Октябрьск	21,8 km²	949,6/km²	27.244	20.706	-25,81%

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Regiunea Samara

ru Samarskaja Oblast Arhivat în 12 februarie 2005, la Wayback Machine.

↑ Sergey Shakhray; Sergei Alexeyev; Anatoli Sobchak; Constitutional Conference of the Russian Federation; phaile (25 decembrie 1993), „Constituția Federației Ruse”, Rossiiskaia Gazeta (în rusă), p. 102, Wikidata Q652062, accesat în 27 octombrie 2016
↑ Parametru de referință invalid
↑ Anthony, David W. (15 august 2010). The Horse, the Wheel, and Language: How Bronze-Age Riders from the Eurasian Steppes Shaped the Modern World. Princeton University Press. ISBN 9780691148182.

[wdref-f9d69b518192b71840b4b0db37c12d57-1] Sergey Shakhray; Sergei Alexeyev; Anatoli Sobchak; Constitutional Conference of the Russian Federation; phaile (25 decembrie 1993), „Constituția Federației Ruse”, Rossiiskaia Gazeta (în rusă), p. 102, Wikidata Q652062, accesat în 27 octombrie 2016

[2021Census-2] Parametru de referință invalid

[3] Anthony, David W. (15 august 2010). The Horse, the Wheel, and Language: How Bronze-Age Riders from the Eurasian Steppes Shaped the Modern World. Princeton University Press. ISBN 9780691148182.

[1]

[2]

[3]

v d m Împărțirea administrativă a Rusiei
Subiecte federale
Republici	Adîgheia • Republica Altai • Bașchiria • Buriatia • Cabardino-Balcaria • Calmîchia • Carelia • Cecenia • Ciuvașia • Crimeea³ • Daghestan • Hakasia • Iacutia • Ingușetia • Komi • Karaciai-Cerchezia • Mari El • Mordovia • Osetia de Nord • Tatarstan • Tuva • Udmurtia
Ținuturi	Ținutul Altai • Habarovsk • Kamceatka • Krasnodar • Krasnoiarsk • Perm • Primorie • Stavropol • Transbaikal
Regiuni	Amur • Arhanghelsk • Astrahan • Belgorod • Breansk • Celeabinsk • Iaroslavl • Irkutsk • Ivanovo • Kaliningrad • Kaluga • Kemerovo • Kirov • Kostroma • Kurgan • Kursk • Leningrad • Lipețk • Magadan • Regiunea Moscova • Murmansk • Nijni Novgorod • Novgorod • Novosibirsk • Omsk • Orenburg • Oriol • Penza • Pskov • Rostov • Reazan • Sahalin • Samara • Saratov • Smolensk • Sverdlovsk • Tambov • Tiumen • Tomsk • Tula • Tver • Ulianovsk • Vladimir • Volgograd • Vologda • Voronej
Orașe federale	Moscova • Sankt Petersburg • Sevastopol³
Regiune autonomă	Regiunea Autonomă Evreiască
Districte autonome	Ciukotka • Hantî-Mansi¹ • Iamalia-Neneția¹ • Neneția²
Districte federale	Central • Crimeea³ • Orientul Îndepărtat • Nord-Caucazian • Nord-Vestic • Siberian • Sudic • Ural • Volga
¹ Fac parte din regiunea Tiumen; ² Face parte din regiunea Arhanghelsk; ³Anexate de Rusia fără aprobarea guvernului Ucrainei; internațional recunoscute ca parte a Ucrainei;