Lilia Neagu
| Lilia Neagu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (75 de ani) Leova, URSS |
| Cetățenie | |
| Etnie | românce |
| Ocupație | activistă[*] liftieră[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Modifică date / text | |
Lilia Neagu (n. , Leova, URSS) este o activistă din Republica Moldova, fostă disidentă în Uniunea Sovietică, cunoscută pentru opoziția sa față de politica de rusificare impusă de regimul sovietic în anii 1970.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Lilia Neagu s-a născut la 14 mai 1951 în orașul Leova, situat în sudul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).[necesită citare] În 1970, la vârsta de 19 ani, era studentă în anul II la Facultatea de Medicină din Chișinău. Pentru a-și continua studiile, s-a mutat în capitală, unde a închiriat o cameră în casa familiei Andruh, pe strada Bogdan Hmelnițki. Aici a cunoscut-o pe Asea Andruh, fiica gazdelor sale, elevă în clasa a X-a la Școala Medie Nr. 1 din Chișinău.
Activism și arestare
[modificare | modificare sursă]În contextul politic al anilor 1970, RSSM traversa o perioadă de intensificare a politicilor de rusificare și suprimare a identității naționale moldovenești. Nemulțumite de aceste măsuri, Lilia Neagu și Asea Andruh au decis să protesteze împotriva regimului sovietic. În noaptea de 1 octombrie 1970, cele două tinere au scris peste 40 de lozinci pe clădiri și instituții din centrul Chișinăului, utilizând vopsea roșie. Mesajele lor includeau apeluri la revenirea la alfabetul latin, revendicări teritoriale și îndemnuri la păstrarea identității naționale, precum:
- „Școală, Ștefane cel Mare, școală, școală din mormânt, ia-ți tu sabia cea mare, fă dreptate pe pământ.”
- „Moarte cotropitorilor!”
- „Întoarceți-ne alfabetul latin!”
- „Întoarceți-ne litoralul!”[1]
- „Bodiul, marș din Moldova!”[2]
Aceste acțiuni au atras rapid atenția autorităților sovietice. La ședința Biroului CC al PCM din RSSM din 5 octombrie 1970, Petru Lucinschi, prim-secretar al CC al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova, a vorbit despre intensificarea "propagandei naționaliste" în rândul moldovenilor, dându-le exemplu pe Lilia Neagu și Asea Andruh.[3] La 6 octombrie 1970, Lilia Neagu a fost arestată, iar ancheta desfășurată de KGB a durat mai multe luni. Deși anchetatorul a manifestat o anumită empatie, menționând că are copii de vârsta ei, Lilia a fost condamnată la doi ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în penitenciarul de la Rusca. Asea Andruh, fiind minoră, a fost exmatriculată și obligată să muncească timp de un an în folosul societății.
Istoricul Igor Cașu îl consideră pe Lucinschi autorul moral al persecutării Liliei Neagu și Asei Andruh.[4]
Reabilitare și viața ulterioară
[modificare | modificare sursă]În 1990, după prăbușirea regimului sovietic, Lilia Neagu a fost reabilitată, iar condamnarea sa a fost considerată nefondată.[5] Cu toate acestea, evenimentele prin care a trecut au lăsat urme adânci. Ani la rând, Lilia a preferat să nu discute despre experiențele sale. Ulterior, a lucrat ca liftieră într-un spital din Chișinău.
Moștenire
[modificare | modificare sursă]Curajul Liliei Neagu și al Asei Andruh reprezintă un simbol al rezistenței împotriva opresiunii și al luptei pentru identitatea națională în Republica Moldova. Acțiunile lor din 1970 au rămas în memoria colectivă ca un exemplu de patriotism și devotament față de valorile naționale.[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ admin (), Omul de Gardă: Lilia Neagu, Ziarul de Gardă
- ↑ Igor Casu (), ARHIVELE COMUNISMULUI Inscripțiile pe pereți, un alt fel de naționalism, adevarul.ro
- ↑ Igor Casu (), Petru Lucinschi și lupta contra „naționalismului“ românesc, adevarul.ro
- ↑ Igor Casu (), Petru Lucinschi și lupta contra „naționalismului“ românesc, adevarul.ro
- ↑ Dabija, Nicolae (), Patrioți în umbră, www.podul.ro
- ↑ Igor Casu (), ARHIVELE COMUNISMULUI Inscripţiile pe pereţi, un alt fel de naţionalism, adevarul.ro
- Nașteri în 1951
- Nașteri pe 14 mai
- Oameni din Leova
- Moldoveni în viață
- Români basarabeni
- Naționaliști români
- Anticomuniști moldoveni
- Anticomuniști români
- Basarabeni victime ale regimului comunist
- Disidenți sovietici
- Deținuți politici din Uniunea Sovietică
- Opozanți ai rusificării Basarabiei
- Activiști moldoveni
- Români în viață
- Persoane reabilitate