Jean Picard

Jean Picard
Date personale
Nume la naștere	Jean-Felix Picard
Născut	21 iulie 1620 La Flèche, Pays de la Loire, Franța
Decedat	12 iulie 1682 (61 de ani) Paris, Regatul Franței
Înmormântat	église Saint-Médard[*][[église Saint-Médard (roman catholic church located in Paris, in France)|​]]
Religie	catolicism
Ocupație	astronom fizician preot catolic teolog[*]​
Limbi vorbite	limba franceză
Activitate
Alma mater	Colegiul regal „Henry-le-Grand”
Organizație	Collège de France

Jean-Felix Picard, cunoscut ca abatele Picard, (n. 21 iulie 1620, La Flèche, Pays de la Loire, Franța – d. 12 iulie 1682, Paris, Regatul Franței) a fost un astronom și un geodez francez.

A fost primul care a calculat, cu precizie, raza Pământului.

Biografie

A studiat în orașul natal, La Flèche, la colegiul iezuit Henry-Le-Grand.

În 1655 el a fost numit profesor de Collège royal. A fost unul dintre primii 21 de membri ai Academiei Franceze de Științe la fondarea acesteia la Paris, în 1666.

Una dintre cele două piramide care marchează extremităţile bazei geodezice a lui Jean Picard aflată la Juvisy-sur-Orge. Cealaltă este la Villejuif.

În 1667-1668 a lucrat împreună cu astronomul Adrien Auzout.

Este inventatorul unei lunete care i-a permis să realizeze nivelmente cu o precizie de ordinul de 1 centimetru pe kilometru.

În 1669-1670 Academia de Științe l-a însărcinat cu măsurarea arcului de meridian între Paris și Amiens. Măsurătorile prin triangulație l-au condus la un rezultat de 111 până la 112 km pentru un grad de latitudine, ceea ce dă o rază terestră de 6.372 km, raza măsurată în prezent fiind de 6.371 km.

În anul 1671 Picard a plecat în Danemarca să facă relevmentul observatorului lui Tycho Brahe, pe insula Hven. L-a invitat pe astronomul Rømer să-l însoțească la reîntoarcerea la Paris.

Picard a colaborat și a corespondat cu mulți oameni de știință, printre care Isaac Newton, Christiaan Huygens, Ole Rømer, Rasmus Bartholin, Johann Hudde, și chiar cu principalul său concurent, Giovanni Cassini. Aceste corespondențe l-au condus pe Picard la contribuții din domenii ale științei aflate în afara geodeziei, precum aberația luminii pe care a observat-o în timp ce se afla în Danemarca, la Uraniborg.

Apele de la Versailles

Specialist în relevee de nivelment, Colbert a făcut apel la Jean Picard, deoarece avea îndoieli în privința proiectului unui canal de la Loara la Versailles. Acest proiect propus regelui Ludovic al XIV-lea de către Riquet, cel care a conceput Canal du Midi, viza alimentarea fântânilor și bazinelor din parcul Castelului de la Versailles, mari consumatoare de apă. Picard a demonstrat că priza de apă intenționată, de pe Loara, era mai joasă decât domeniul Versailles și, prin urmare, de nerealizat.

Dar fiind îngrijorat să găsească o soluție problemei, prospectând împrejurimile Versailles-ului, Picard a constatat că mlaștinile situate la Trappes și la Bois d'Arcy, la sud-vest de Versailles, sunt mai înalte decât rezervoarele de la Versailles. Trebuiau barate gurile de scurgere ale apelor spre valea Bièvre și amenajate astfel iazurile Trappes Saint-Quentin, de la Bois d'Arcy și de la Bois Robert. Două rigole asigură scurgerea apelor de ploaie spre Versailles. Un apeduct subteran aduce apele de la iazul Saint-Quentin la rezervoarele Gobert și la „bassin des Suisses”. Acest apeduct prezintă o pantă de 2,93 metri pe o lungime totală de 11 km, cu alte cuvinte, pe o pantă mai mică de 0,3 mm/m, ceea ce constituie o lucrare remarcabilă pentru acea epocă.

Jean Picard a lăsat un Traité du nivellement, publicat cu titlu postum de către Philippe de La Hire.

Scrieri

• Mesure de la terre de Jean Picard (1671) lucrare disponibilă pe site-ul Google Cărți
• Connaissance des Temps
• Voyage à Uraniborg
• Traité du nivellement de Jean Picard (1684) lucrare disponibilă pe site-ul Google Cărți

Omagii

• În 1740 Academia Franceză de Științe, al cărui membru a fost de la fondare (1666), a pus să se ridice două piramide pe marginea drumului spre Paris, la Juvisy-sur-Orge și la Villejuif, în memoria lucrărilor lui Jean Picard, cele două puncte servindu-i de bază la triangulația folosită pentru măsurarea Pământului.
• Un crater de pe Lună îi poartă numele.

Măsurile diametrului solar

Jean Picard a efectuat măsurări ale diametrului solar. Satelitul francez de observare a Soarelui, Picard, a fost denumit în onoarea lui Jean Picard. Măsurătorile făcute de el, în timpul minimului lui Maunder (1645 - 1715), sunt și acum folosite pentru evaluarea influenței constantei solare asupra încălzirii globale.

Instrumentele lui Picard

Picard a conceput el însuși instrumente de măsură și a fost primul care a folosit o lunetă prevăzută cu un reticul.

Planșe din Encyclopédie méthodique:

• 
  Sfert de cerc mobil. Sfertul de cerc din dreapta jos, prevăzut cu două lunete, este analog celui folosit de Picard.
• 
  Micrometru al sfertului de cerc mobil. Detalii ale micrometrului lui Auzout.
• 
  Sector astronomic de mică amplitudine și de rază mare, analog celui folosit de Picard pentru determinarea latitudinilor.

Bibliografie

• Colectiv, Jean Picard et les débuts de l'astronomie de précision au XVII^e siècle, CNRS, 1999.

Legături externe

• fr Mémoires de l'Académie Royale des Sciences depuis 1666 jusqu'à 1699, Volume 7, câteva comunicări ale lui Jean Picard la Academia Franceză de Științe.
• O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., „Jean Picard”, MacTutor History of Mathematics archive, University of St Andrews .
•  Herbermann, Charles, ed. (1913). „Jean Picard”. Catholic Encyclopedia. New York: Robert Appleton Company.