Frag
| Frag | |
|---|---|
 | |
 | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| (neclasificat): | Angiosperme |
| (neclasificat): | Eudicotidae |
| (neclasificat): | Rosidae |
| Ordin: | Rosales |
| Familie: | Rosaceae |
| Specie: | F. vesca |
| Nume binomial | |
| Fragaria vesca Coville, L. | |
Modifică text  | |
Fragul (denumire științifică Fragaria vesca), numit popular agrange, buruiană de fragi, căpșuni de pădure, fragi de pădure, frăguță sălbatică, frunză, vărăguțe și fragi-de-câmp, este o plantă perenă din genul Fragaria, familia Rosaceae, care are fructe comestibile.[1][2]
Răspândirea
[modificare | modificare sursă]Specie cu un areal mare de răspândire, cuprinzând Europa, Nordul Africii, America de Nord și de Sud[3].
Ecologia
[modificare | modificare sursă]
Plantă mezotermofită, helio-sciadofită eutrofă, cu flori mici formate din 5 petale albe.
Fragii se găsesc sub formă de tufă formată din multiple ramuri, cățărătoare și se înmulțețte prin vlăstari, dar și prin semințe.
Fructul este mai mic decât căpșunile obișnuite. Fragii au culoarea rosie, sunt suculenti si au o aroma intensă. Înfloresc din Aprilie până în Iulie. Există însă și unele soiuri de fragi ale căror fructe au culoarea galbenă sau albicioasă, când sunt complet coapte.[4]
Crește îndeosebi în zona pădurilor de stejar - etajul molidului, padurile rare, zone deluroase, la marginea pădurii dese, în ochiuri de pădure, luminisuri sau la marginea soselelor, poieni și fânețe recente. Planta poate fi găsi atât în pădure cât și în parcuri[3]. Tolereaza orice conditii de crestere (mai putin zonele foarte umede sau foarte uscate).[5]
Fragul rezistă incendiilor si se poate regenera rapid după acestea.[6]
Utilizarea
[modificare | modificare sursă]Fructele sunt consumate proaspete sau sub formă de magiunuri, dulcețuri. Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici, asemănătoare cu căpșunul. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, taninuri, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, fosfor. Frunzele conțin taninuri elagice, fragarol, cvercetol, cvercitrină, citrol, săruri minerale, ulei volatil, zaharuri, vitamina C, acizi organici (citric, malic).
Farmacologie
[modificare | modificare sursă]Datorită conținutului de taninuri din frunze, infuziile au proprietăți astringente, fiind recomandate în diaree. Fructele, favorizează eliminarea toxinelor din corp, fiind utilizate și în tratamentul eczemelor și al unor afecțiuni dermatologice. Are acțiuni multiple asupra sistemului digestiv: laxative, cu efecte favorabile în afecțiuni hepatice, în special în litiaza biliară. Proprietățile hipotensive contribuie și la încetinirea aterosclerozei.[7]
Recomandări
[modificare | modificare sursă]Frunzele se folosesc ca antidiareic și diuretic. Fructele sunt recomandate în dieta diabeticilor, ca laxative ușoare, în afecțiuni hepatice, în eczeme, în cure de dezintoxicare a organismului și pentru proprietățile lor ușor hipotensive.[7]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ Sullivan, Steven. K. (). „Fragaria vesca”. Wildflower Search. Accesat în .
- ↑ „Fragaria vesca”. PLANTS Database. United States Department of Agriculture; Natural Resources Conservation Service. . Accesat în .
- 1 2
- Flora ilustrată a României - Ciocîrlan V.
- ↑ G., A. „Fragi”. acasa.ro. Accesat în .
- ↑ G., A. „Fragi”. acasa.ro. Accesat în .
- ↑ Pârvu, Constantin (). Encicopedia Plantelor Plante din flora României. II D-L. Editura Tehnică. p. 229. ISBN 973-31-2141-X.
- 1 2 Bojor, Ovidiu (). Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z. București: Editura Fiat Lux. p. 124. ISBN 973-9250-68-8.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Frag la Wikimedia Commons
