Emma Goldman
| Emma Goldman | |
 Emma Goldman () | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2][3][4]  Kovno, Imperiul Rus[5][6] |
| Decedată | (70 de ani)[3][4] Toronto, Canada[7][6] |
| Înmormântată | Monumento a los mártires de Haymarket[*][8] |
| Cauza decesului | cauze naturale (accident vascular cerebral) |
| Căsătorită cu | Jacob Kershner[*][9] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus.svg){kind=small} Statele Unite ale Americii (–)[10].svg){kind=small} Regatul Unit (–)[10][6] Lituania[6] Franța[6] |
| Religie | ateism |
| Ocupație | anarhist[*] jurnalistă filosof politic[*] activist pentru drepturile femeilor[*] conferențiar[*] editoare[*] activist antirăzboi[*] autobiografă[*] infirmieră scriitoare filozof politiciană autoare pacifistă[*] feministă[*] |
| Locul desfășurării activității | New York[11][6] |
| Limbi vorbite | limba engleză limba germană limba rusă limba idiș |
| Activitate | |
| Influențat de | Ralph Waldo Emerson, Friedrich Nietzsche, Johann Most[*] , ...încă 7 |
| Partener(ă) | Aleksandr Berkman[12] |
| Rude | Stella Cominsky Ballantine[*][13] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Emma Goldman (n. 27 iunie 1869 în Kovno, Lituania, pe atunci în Imperiul Rus - d. 14 mai 1940 în Toronto, Canada) a fost o militantă anarhistă americană, evreică originară din Lituania. Ea este cunoscută ca „femeia rebelă” sau „Emma cea roșie”, care a ținut discursuri și a scris articole cu caracter politic, având o serie de adepți înflăcărați, fiind criticată de unii pentru modul ei radical prin care căuta să rezolve problemele societății. Goldman joacă un rol important în dezvoltarea mișcării politice și filozofiei anarhiste, ca și a mișcării pacifiste radicale din secolul al XX-lea în SUA și Europa.
Emigrează la vârsta de 17 ani în SUA, fiind mai târziu deportată în Rusia, unde devine martoră a revoluției comuniste ruse din 1917. Trăiește câțiva ani în Franța unde cuprinde evenimentele în manuscrisele ei din anul 1936 din Războiul Civil Spaniol.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Este crescută în Königsberg, East Prussia, mutându-se în 1882, la St. Petersburg, unde a lucrat într-o fabrică de mănuși, fiind atrasă tot mai mult de ideile populiste și nihiliste ale vremii. Emigrează în 1885, în SUA, împreună cu sora vitregă, Helena, locuind la Rochester, New York. Aici lucrează într-o fabrică de îmbrăcăminte. Se căsătorește cu Jacob Kershner, ulterior divorțând de acesta din cauza impoteței lui. Procesul Haymarket Anarchists, din 1886, a fost cel care i-a stârnit interesul pentru socialism. În 1889, se mută la New York, unde îl cunoaște pe Alexander Berkman, partenerul ei pe viață. Acesta, se implică în asasinarea magnatului oțelului Henry Frick, începând să vorbească în public. Planul lui Berkman eșuează, fiind condamnat la 22 de ani de închisoare, fiind eliberat în 1916. Emma primește porecla „Red Emma”, fiind închisă pentru un an, datorită incitării la revoltă. Cât timp a fost închisă, a lucrat ca și infirmieră, calificându-se după eliberare la Viena. La întoarcerea în SUA, susține mitinguri și prelegeri împotriva asupririi și nedereptății. Discururile ei, care conțineau afirmații despre Shaw, Ibsen și Strindberg, au fost publicate în The Significance of Modern Drama. A fost din nou arestată în 1899, cu privire la asasinarea președintelui McKinley. Editează începând cu 1906, revista anarhistă lunară, Mother Earth cu subiecte despre poziția femeilor în cadrul căsătoriei, creșterea copilului și împlinirea sexuală, iar afirmațiile privin controlul nașterilor, i-au adus din nou arestarea. Lucrarea ei Anarchism and other Essays, a fost publicată în 1911. S-a opus recrutării lui Berkman la Primul Război Mondial, fiind condamnați la cinci ani de muncă forțată. După doi ani au fost eliberați și deportați în Rusia, însă au plecat în 1921, atacând centralismul guvernului în lucrarea My Disillusionment in Russia. În sperața întoarcerii în SUA, Emma, se căsătorește cu minerul britanic, James Cotton, dar i s-a permis doar o vizită în 1934. Și-a publicat autobiografia în 1936. După o comoție cerebrală, moare la Toronto, fiind înmormântată lângă martirii de la Haymarket din Chicago.[14]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Emma Goldman” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- ↑ Alice Wexler (), Emma Goldman: An Intimate Life (în engleză), Pantheon Books[*], Wikidata Q96180089
- 1 2 „Emma Goldman” (în catalană). Gran Enciclopèdia Catalana[*]. Wikidata Q2664168.
- 1 2 „Emma Goldman” (în croată). Opća i nacionalna enciklopedija[*]. Wikidata Q3407324.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 6 „Catalogul Bibliotecii Naționale Germane” (în germană). Wikidata Q23833686. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ (PDF) https://npgallery.nps.gov/pdfhost/docs/NHLS/Text/97000343.pdf. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Emma Goldman: A Documentary History of the American Years”. Wikidata Q96573564.
- 1 2 „Emma Goldman” (în engleză). Notable Names Database. Wikidata Q1373513.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Virginia Blain; Isobel Grundy; Patricia Clements (), The Feminist Companion to Literature in English: Women Writers from the Middle Ages to the Present (în engleză), p. 435, OL 2727330W, Wikidata Q18328141
- ↑ http://www.elisarolle.com/queerplaces/pqrst/Stella%20Cominsky%20Ballantine.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Maggy Hendry, Jenny S. Uglow (). Dicționar biografic de personalități feminine (ed. a IV-a). București: Ed. Cros Media Solutions. pp. 239,240. ISBN 978-973-0-09058-1.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- de Emma Goldman în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei
- en The Emma Goldman Papers
- de Anarchismus.at Texte ale unor anarhiști
- en Texte de Emma Goldman
| Ramuri | .svg)  | |
|---|---|---|
| Termeni și concepte | ||
| Mișcări | ||
| Organizații | ||
| Personalități străine |
| |
| Personalități autohtone | ||
| Publicații | ||
| Locații | ||
 | Acest articol biografic despre un american este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |