Sari la conținut

Edwin Stanton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Edwin Stanton
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Steubenville, Ohio, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Washington, D.C., SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatOak Hill Cemetery[*][[Oak Hill Cemetery (cemetery in Washington, D.C., USA)|]][4] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (insuficiență respiratorie) Modificați la Wikidata
PărințiDavid Edwin Stanton[*][[David Edwin Stanton ((11 May 1788 - 28 Dec 1828))|]][5] Modificați la Wikidata
CopiiEdwin L. Stanton[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Religiemetodism Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
judecător
politician
jurist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[6] Modificați la Wikidata
Al 27-lea secretar de război al Statelor Unite ale Americii Modificați la Wikidata
În funcție
  
Precedat deSimon Cameron[*]
Succedat deJohn Schofield[*]
Al 25-lea procuror general al Statelor Unite Modificați la Wikidata
În funcție
  
Precedat deJeremiah S. Black
Succedat deEdward Bates[*]

Partid politicD 
Rep  Modificați la Wikidata
Alma materKenyon College[*][[Kenyon College (private liberal arts college in Gambier, Ohio, United States)|]]
Semnătură

Edwin McMasters Stanton (n. , Steubenville, Ohio, SUA – d. , Washington, D.C., SUA) a fost un avocat și politician american care a servit în funcția de secretar de război al SUA în administrația Lincoln⁠(d) în cea mai mare parte a Războiului Civil American. Stanton a contribuit la organizarea masivelor resurse militare ale Nordului și la a conduce Uniunea către victorie, dar a fost criticat de mulți generali ai Uniunii, care considerau că este excesiv de precaut și că se pierde în detalii.[7] El a organizat și căutarea asasinului lui Abraham Lincoln, John Wilkes Booth.

După asasinarea lui Lincoln, Stanton a rămas secretar de război și sub noul președinte al SUA, Andrew Johnson, în primii ani ai Reconstrucției. El s-a opus politicilor indulgente ale lui Johnson față de fostele State Confederate. Încercarea lui Johnson de a-l demite pe Stanton a dus în cele din urmă la impeachmentul lui Johnson⁠(d) de către republicanii radicali din Camera Reprezentanților. După retragerea din funcția de secretar de război, Stanton s-a întors la practicarea dreptului. În 1869, a fost nominalizat drept judecător al Curții Supreme de către succesorul lui Johnson, Ulysses S. Grant, dar a murit la patru zile după ce nominalizarea sa a fost confirmată de Senat. El rămâne singurul candidat confirmat care a acceptat funcția, dar a murit înainte de a servi în Curtea Supremă.

  1. 1 2 Andrew Bell. „Edwin M. Stanton” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  2. 1 2 „Edwin M. Stanton” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  3. 1 2 „Edwin McMasters Stanton” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
  4. „Edwin Stanton” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056.
  5. „Edwin Stanton” (în mai multe limbi). Geni.com[*]. Wikidata Q2621214.
  6. „Edwin Stanton”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  7. WashingtonPost.com: Chancellorsville, www.washingtonpost.com