Dracilă
| Dracilă | |
|---|---|
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| Diviziune: | Magnoliophyta |
| Clasă: | Magnoliopsida |
| Ordin: | Ranunculales |
| Familie: | Berberidaceae |
| Gen: | Berberis |
| Specie: | B. vulgaris |
| Nume binomial | |
| Berberis vulgaris L. | |
| Modifică text | |
Dracilă (Berberis vulgaris) este un arbust spinos din familia Berberidaceae, înalt până la 3 m, cu flori galbene și cu fructe în formă de boabe roșii, cultivat adesea ca gard viu. Ramurile sunt muchiate, cenușiu galbui, cu spini plamat trifurcați, lungi de 1-2cm, uneori lipsesc. Frunzele sunt ovat eliptice, la varf rotunjite sau acute, scurt pețiolate, nervațiune reticulată.
Compoziție chimică
[modificare | modificare sursă]Planta conține alcaloizi în proporție de 2-3% în rădăcini, taninuri, acid chelidonic și rezine în scoarță. Fructele mature, conțin cca 5% glucoză și fructoză, acid malic, gume, pectine și vitamina C.[1]
Farmacologie
[modificare | modificare sursă]Alcaloizii, au acțiune deprimantă cardiacă și asupra respirației. Stimulează musculatura netedă a intestinelor, uterului și a altor organe. Au acțiune vasodilatatoare, dar produc și bronchoconstricție. Utilizată în doze mici, stimulează activitatea cardiacă. Oxiacantina din scoarță, are acțiune vasodilatatoare și hipotensivă. Extractele au proprietăți antibiotice, acționând asupra unui număr mare de germeni patogeni, precum Mycobacterium tuberculosis.[1]
Recomandări
[modificare | modificare sursă]Este indicat în afecțiuni cardio-vasculare sau hepatice.[1]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Bojor, Ovidiu (). Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z. București: Editura Fiat Lux. p. 115. ISBN 973-9250-68-8.

