Sâta a-o contegnûo

A Rüa (Camuggi)

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
44°20′36.68″N 9°10′10.29″E
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
A Rüa
frasiun
(IT) Ruta
A Rüa – Veduta
A Rüa – Veduta
A Rüa vista da San Roccu
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Ligüria
Çitæ metropolitann-a Zena
Comùn Camuggi
Teritöio
Coordinæ:44°20′36.68″N 9°10′10.29″E
Altitùdine269 m s.l.m.
Abitanti634[1] (1971)
Âtre informaçioìn
CAP16032
Prefìsso0185
Fûzo oràrioUTC+1
Sànto patrónSan Giuvanni martire
Giórno festîvoürtimu sabbu e dumenega d'agustu
Cartografîa
Màppa de localizaçión: Liguria
A Rüa
A Rüa

A Rüa (Ruta in italian) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra Camuggi, Reccu, Santa Margaita e Rapallu.

Atra vista da Rüa cun San Roccu

A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du Munte de Portufin[2] cu'u Gurfu Paradizu da üna parte e u Gurfu du Tigülliu da l'atra.[3] Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui[4] (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de Reccu e de Rapallu, duve alantù gh'ea üna cazerma militare.[5]

In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de Bann-a, ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.[6] Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u Munasteru de Valle Christi e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.[7]

Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u Munte de Portufin e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie[8] e, in tu 2000, ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.[9]

Inturnu au 490 d.C[10], dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule Flavius Probus Faustus iunior, ancö cunservà in ta gexa Millenaria.[11] Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i Eruli de Odoacre e l'avansà di Ostrogoti in ta Ligüria. U l'é stetu però dau seculu XIII ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a San Miché. Gh'é de nutissie zà a partì dau 1192, ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu 1239, grassie a Pappa Gregoiu IX.[12]

Lungu l'antigu percursu ruman[13] ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.[14] Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu Duxentu, quande u 3 de zügnu du 1207 a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.

Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu 1369 u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.

In tu cursu de l'Etè de mezu, sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u 1434 e u 1578 A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.[15]

Levou i tempi tra u 1414 e u 1434, quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u 1468 e u 1471 e aa fin turna dai 19 de dixembre du 1578, restandu l'ünica gexa da frasiun fin au 1627.[15]

Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du 1799 aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du 1800 i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.[15]

De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au seculu XVII, mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'Öttusentu e u 1908 aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.[16] Quarche annu primma (1902) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu 1950.[15]

A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da Segunda Guera Mundiale. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du 1945 i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.[17] Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du 1945, mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.

Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai anni Vinti du Duemia, aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.

A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).

Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde[3], e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.[18]

Evulusiun demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censii[n. 1]

Posti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüe religiuze

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Gexa de San Miché Arcangiou, costrüia in tu 1627 e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu Növesentu, doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.[15] I travaggi sun finii in tu 1906. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu 1742 da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.[29]
  • Otoiu da Santiscima Nunsià, tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.[30]
  • Gexa du Sacru Cö, a "Millenaria", a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du Duxentu, ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di Lungubardi. In tu Quattrusentu a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu 1950.[31]
U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa

Aa Rüa gh'é in azilu[32] e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.[33] Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di anni Nuvanta, mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.[34][35]

In te l'utubre du 1886 aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu Friedrich Nietzsche, cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè[36] cumme a ün sö amigu, Peter Gast.[37] Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".[37] In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u 1888 e u 1889, ciü u frevà-marsu du 1890, però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.[38] Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.[39]

Vie de cumünicasiun

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a SS1 Stradda Statale Aurelia, in tu toccu ch'u parte da Reccu e u porta fin versu Santa Margaita, a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u Parcu Natürale Regiunale de Portufin. A Stradda Pruvinciale SP31[40] a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.[41] In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.

Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu 1817 dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu 1819, in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu 1922, mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e U Buschettu, cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.[42]

In ti primmi anni du Növesentu A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du 1909 in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta stasiun de Camuggi, de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.[16]

A partì dau 1955 cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.[43]

A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvinsa (Giovanni Maggio).[43] Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.

Notte au testu
  1. Dau 1951 u l'é cangiou l'estensciun de l'ünitè de rilevamentu da Rüa; pe'i anni de primma u valù u cumprende Allega e de Bann-a ascì, ciü che de cà spanteghè.
    1871: pupulasiun prezente[19].
    1881: pupulasiun rexidente; quella prezente a l'ea de 1.451 persunn-e (288 a Bann-a e 129 a Allega)[20].
    1901: pupulasiun rexidente; quella prezente a l'ea de 1.274 persunn-e[21].
    1911: pupulasiun rexidente; quella prezente a l'ea de 1.387 persunn-e[22].
    1921: pupulasiun rexidente; quella prezente a l'ea de 1.420 persunn-e[23].
    1931: pupulasiun rexidente; quella prezente a l'ea de 1.409 persunn-e[24].
    1936: pupulasiun rexidente[25].
    1951: pupulasiun rexidente[26].
    1961: pupulasiun rexidente[27].
    1971: pupulasiun rexidente[28].
Notte bibliugrafiche
  1. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 26, toa II.
  2. AA.VV., 2023, Morfologia del territorio, p. 8
  3. 1 2 (IT) Le Frazioni, in sce halleyweb.com. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  4. (IT) 1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  5. (IT) 249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  6. (IT) Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli. (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 4 arvî 2026.
  7. (IT) Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo), in sce marenostrumrapallo.it. URL consultòu o 4 arvî 2026.
  8. 1315. Ruta. La località Allega, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  9. (IT) Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega, in sce levantenews.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  10. Puncuh, 1999, 5. Diocesi, p.158
  11. (IT) A. Sanguineti, Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille (PDF), Atti della Società Ligure di Storia Patria, XI, Zena, 1875, pp. 175 -177. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  12. (IT) Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova, in sce marenostrumrapallo.it. URL consultòu o 4 arvî 2026.
  13. Puncuh, 1999, Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56
  14. AA.VV., 2023, Età classica, p. 9
  15. 1 2 3 4 5 (IT) Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo, in sce diocesi.genova.it. URL consultòu o 3 arvî 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 15 arvî 2005).
  16. 1 2 (IT) Servizio tramviario Camogli - Ruta, in sce digilander.libero.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  17. (IT) Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista (PDF), in sce lnx.scmncamogli.org. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  18. (IT) Rossella Galeotti, Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni, in sce ilsecoloxix.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  19. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 168.
  20. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 162.
  21. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 167.
  22. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 241.
  23. (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 15, toa 1.
  24. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 194-195.
  25. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. VIII, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, toa II.
  26. (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 29, Rumma, Soc. Abete, 1954, p. 14, toa II.
  27. (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 10, Rumma, 1966, p. 15, toa II.
  28. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 26, toa II.
  29. (IT) Chiesa di San Michele Arcangelo, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  30. (IT) Oratorio della S.S. Annunziata, in sce catalogo.cultura.gov.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  31. (IT) Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  32. (IT) Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli, in sce icavegnocamoglireccouscio.edu.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  33. (IT) Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini, in sce levantenews.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  34. (IT) 245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  35. (IT) 246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  36. (IT) 192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903), in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  37. 1 2 (IT) Nietzsche a Ruta, in sce digilander.libero.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  38. (IT) Le vacanze di Nietzsche a Camogli, in sce personalitaconfusa.net. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  39. (IT) 817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  40. (IT) Strada SP031 di San Martino di Noceto, in sce cittametropolitana.genova.it. URL consultòu o 4 arvî 2026.
  41. (IT) L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta, in sce digilander.libero.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  42. (IT) AA.VV., Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale (PDF), Camuggi. URL consultòu o 3 arvî 2026. p.16
  43. 1 2 (IT) 3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 3 arvî 2026.