îmbrăca
Rumano
[editar]| îmbrăca | |
| pronunciación (AFI) | îmbrăcá /ɨm.brəˈka/ |
| silabación | îm-bră-cá |
| acentuación | aguda |
| longitud silábica | trisílaba |
| rima | a |
Etimología
[editar]Del latín vulgar *imbracāre, y este del latín im- y braca ('pantalones').[1] Compárese el italiano imbracare.
Verbo transitivo
[editar]- 1
- Vestir.
- Sinónimos: înveșmânta, învește.
- Antónimos: dezbrăca, dezvești.
Conjugación
[editar]Conjugación de îmbrăca (primera conjugación, puro, regular) [▲▼]
| Formas no personales (verboides) | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Infinitivo | îmbrăca | |||||
| Gerundio | îmbrăcând | |||||
| Participio | îmbrăcat | |||||
| Formas personales | ||||||
| Modo indicativo | ||||||
| eu, io | tu | el, ea | noi | voi | ei, ele | |
| Presente | eu, io îmbrăc | tu îmbrăci | el, ea îmbrăcă | noi îmbrăcăm | voi îmbrăcați | ei, ele îmbrăcă |
| Pretérito imperfecto | eu, io îmbrăcam | tu îmbrăcai | el, ea îmbrăca | noi îmbrăcam | voi îmbrăcați | ei, ele îmbrăcau |
| Pretérito perfecto | eu, io îmbrăcai | tu îmbrăcași | el, ea îmbrăcă | noi îmbrăcarăm | voi îmbrăcarăți | ei, ele îmbrăcară |
| Pretérito pluscuamperfecto | eu, io îmbrăcasem | tu îmbrăcaseși | el, ea îmbrăcase | noi îmbrăcaserăm | voi îmbrăcaserăți | ei, ele îmbrăcaseră |
| Modo imperativo | ||||||
| ― | (tu) | ― | ― | (voi) | ― | |
| Presente | - ― | (tu) îmbrăcă | - ― | - ― | (voi) îmbrăcați | - ― |
| Leyenda: † arcaico, x no normativo, PART se usa más como participio, ADJ se usa más como adjetivo, ■ cambio ortográfico, ■ irregularidad | ||||||
Información adicional
[editar]- Derivados: îmbrăcare, îmbrăcat, îmbrăcăminte, neîmbrăcat, se îmbrăca.